EXCLUSIV GÂNDUL FINANCIAR: Cristian Păun, preşedinte FNGCIMM: Fermierii să nu mai fie „cârcotași” și să aplice la programele de ajutor de stat

Fondurile alocate programului AGRO IMM INVEST vor fi suplimentate, dacă înteresul din partea fermierilor va fi mare, ceea ce probabil se va și întâmpla, a declarat în exclusivitate pentru Gândul Financiar Cristian Păun, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM).  „Cheia” problemei este, însă, în continuare la bancă. 

Președintele FNGCIMM îi îndeamnă pe fermieri să încerce să se înscrie în acest program (subprogram al IMM INVEST) prin care statul acordă garanții agricultorilor care au nevoie de finanțare și să nu mai fie ”cârcotași”, pentru că este păcat să nu beneficieze de ajutorul de stat. Și chiar dacă nu este vorba de fonduri nerambursabile sau guvernamentale, acest sprijin are, la rândul lui, o serie de avantaje de care agricultorii ar trebui să beneficieze.

Rep: Sunt fermierii români interesați de programul AGRO IMM INVEST, mai ales că vin după un an de secetă?

Cristian Păun: Fermierul trebuie să se pregătescă că o dată la patru ani în România este secetă. După patru ani buni economici în agricultură până în 2019, era inevitabil ca anul 2020, statistic vorbind, să nu fie unul de secetă. În agricultură există subvenție și acesta este unul dintre puținele sectoare economice subvenționate. În plus, ­­există fonduri europene pentru dezvoltare rurală care pot fi accesate. Vorbim despre un sector care deja este finanțat nerambursabil foarte mult, nu poți să vii și să ceri tot mai mult, să ne uităm și la celelalte sectoare ce se întâmplă.

Vreau să adresez sfatul acesta fermierilor: încercați să aplicați! Nu mai fiți așa de cârcotași, pentru că numărul firmelor care au primit finanțare în 2020 este important. Ne apropiem de 30.000 de companii care au luat credite prin IMM INVEST, iar cele mai credite  sunt de valoare mică – sub 900.000 lei. Valoarea creditelor garantate în 2020 s-a ridicat la 14 miliiarde lei, fiind emise garanții de 11 miliarde lei.

Ce puteți spune despre AGRO IMM INVEST, după primele săptămâni de la lansare?

Programul este triplu subscris, peste trei miliarde lei, față de un miliard lei cât este plafonul și avem 23 de bănci care au subscris această sumă. În top se află BT, Raiffeisen Bank și BCR, cu o pondere de 10% fiecare, ceea ce înseamnă o treime din plafon. Deja s-au acordat primele 100 și ceva de finanțări, programul funcționează, au fost depuse cererile respective, se analizează. Fermierii puteau deja, dacă erau obișnuiți cu programul să meargă dinainte la bancă. Puteau să se ducă întâi la bancă să vadă dacă îi finanțează, chiar dacă se înscriau prin platfomă. Ceea ce vreau eu să spun este că, într-adevăr, cheia problemei este la bancă. De aceea, cred că în acest program nu se termină banii ușor.

Programul poate fi accesat doar până la 30 iunie sau se prelungește? 

Noi am cerut deja prelungire până la data de 31 decembrie 2021. Acest tip de program de ajutor de stat este un program acordat în condiții excepționale de pandemie. Prima dată am solicitat prelungirea cadrului temporar pentru IMM INVEST până la 31 decembrie 2020, apoi am prelungit pentru iunie 2021 cu acordul Comisiei Europene. Acum, am cerut prelungirea până în decembrie și ne așteptăm ca foarte curând să vină și confirmarea.

În 2020, pe IMM INVEST statul a contribuit – ca ajutoare de stat pentru dobândă și comision de garantare pe cele 8 luni cât s-a derulat programul – cu circa 600 milioane lei ca să se acorde garanții în valoare de 11 miliarde lei pentru credite în sumă de 14 miliarde lei. S-au cheltuit efectiv 600 milioane lei ca să fie menținute locuri de muncă prin finanțarea unor afacer viabile, „verzi”, eu zic că efectul de antrenare și efectul pozitiv este clar, a fost o investiție a statului, pe care oricum o recuperează din taxe.

Credeți că vor fi cheltuite cele 15 miliarde lei alocate pentru IMM INVEST și AGRO IMM INVEST până în iunie?

Din punctul meu de vedere, nu cred și să ne uităm la ce s-a întâmplat cu IMM INVEST în 2020. Noi am cheltuit creditele aferente celor 14 miliarde lei pe parcursul întregului an, începând undeva din luna mai – iunie. Foarte probabil o să mutăm niște sume dinspre IMM INVEST spre AGRO IMM INVEST, având în vedere suprasubcscrierea de la acest moment.

 Este posibil să fie cheltuiți toți banii până la sfârșitul anului?

Eu văd programul pentru fermieri complet absorbit, mă aștept să facem suplimentare, iar prin august – septembrie să solicităm să luăm din plafonul de la IMM INVEST și să ducem spre AGRO IMM INVEST, să fie cel puțin o dublare de la un miliard de lei. Eu așa estimez, la cum arată cifrele. Plafonul se dublează din celălat program, care cu siguranță nu cred că va absorbi 14 mld lei.

Fermierii pot să aplice de mai multe ori la aceste ajutoare?

Firmele pot să aplice pe IMM INVEST, chiar dacă au picat anul trecut, în condițiile în care ajutorul de stat (plafonat la 200.000 euro, până acum) a crescut. Dacă nu ți-ai completat tot bugetul de stat, dacă n-ai ajuns la cele 5 – 10 milioane plafon maxim și te mai încadrezi și cu cifra de afaceri, poți să aplici din nou spre completare. Ideea este să nu fie aceeași firmă cu aceleași condiții. Teoretic, poți aplica de mai multe ori succesiv pentru completarea sumei, iar programul este destul de flexibil, doar că trebuie să faci o nouă aplicație.

Poți să accesezi atât capital de lucru (cel mai solicitat, anul trecut), cât și investiții, dacă sunt pe scheme diferite, practic sunt două aplicații diferite în același an. Avem cazuri de companii care le-au luat pe amândouă. Trebuie să ai, însă, o cifră de afaceri corespunzătoare, nu poți cu venituri de 1.000 lei să ceri credite de 10 mil lei, pentru că atunci tu ai distorsionat foarte tare o afacere.

Ce pondere a avut agricultura, în 2020, pe IMM INVEST?

Comerțul (38%) și serviciile (21%) au avut cea mai mare pondere dintre domeniile de activitate ca volum, în timp ce agricultura a reprezentat 7%. Procentul a crescut la 11% la creditele de investiții, ceea ce înseamnă o rată bună.

Ce alte programe i-ar mai putea interesa pe agricultori?

IMM LEASING este extraordinar pentru achiziția de combine și avem semnale pozitive din piață. Are un plafon de vreo 4 miliarde de lei, însă, la acest moment nu sunt foarte mulți cei care au aplicat, pentru că a fost lansat în urmă cu doar câteva săptămâni. Aplicația nu se face la noi, ci direct la firma de leasing. Fermierul se duce la firma de leasing, face aplicația și noi acordăm garanția. Acest program, ca și IMM FACTOR, se derulează prin IFN-uri, care nu au experiența băncilor, sunt foarte dezintegrate, nu au o asociație a lor puternică și nu sunt așa de bine dezvoltate în România. Practic, programele acestea au și rolul de a dezvolta sectorul IFN în România și pentru altceva decât credite de consum. La acest moment, s-au depus puține cereri, poate și pentru că suntem la început, nu avem experiență în domeniul IFN-urilor.

Ministerul Agriculturii este implicat în programul AGRO IMM INVEST?

Nu, nu este implicat, el este pe partea de subvenții. Noi încercăm să creăm niște facilități pentru capital de lucru, investiții, care să nu aibă legătură cu banii nerambursabili, încercăm cumva ca aceste firme să se rupă de mentalitatea aceea: mă limitez strict la profitul reinvestit, la banii nerambursabili pe care îi primesc ca subvenție și atât sau ce mai prind pe proiectele europene cu garantare.

Câți beneficiari am putea avea la finele programului?

Eu mă aștept să fie în jur de 10.000 de fermieri eligibili, în final, pentru că ei trebuie să fie organizați. Noi am discutat cu băncile legat de venituri, iar ele au zis că îi așteaptă și dacă nu au o firmă înregistrată, dar pot face dovada venitului lor. În 2020, au luat credite pe IMM INVEST în jur de 25.000 de firme din cele 75.000 care au aplicat, iar undeva la 10% dintre aplicanți au fost din agricultură. Statistic vorbind, ar trebui să fie cam același raport de 1 la 3 și pe AGRO IMM INVEST. Este un raport bun, pentru că dacă mergi pe un raport de 1 la 2 riști să forțezi băncile să dea finanțare la companii cu probleme și acestea se vor duce în credite neperformante, iar într-un final tot noi vom plăti pentru ele.

Dezvoltarea unei națiuni nu se face cu profit reinvestit, cu ce bagi tu în afacere la final de an, profitul îl ai sau nu, iar în agricultură nu prea există o rată de profitabilitate mare în domeniul materiilor prime, pentru că depinzi de meteo foarte mult.

Finanțarea externă funcționează în România?

În România, din păcate, nu există schema aceasta de finanțare care să te treacă de la autofinanțare la finanțare din surse externe – obligațiuni, acțiuni, majorare de capital, listare pe bursă, creditele sunt mai ieftine ca și capitalul propriu. Sigur, nu sunt gratuite precum fondurile europene sau cele guvernamentale, dar și aceste gratuități sunt limitate, sunt birocratice, nu sunt așa de rapide cum se întâmplă în cazul băncilor.

Ar fi frumos să avem un fond de capital de risc, poate chiar crescut cu ajutorul FNGCIMM care să fie listat simultan la București, Londra sau în Polonia. Cea mai mare parte a capitalui este în afara României, noi ar trebui să procedăm precum UiPath sau cel puțin să încercăm la bursele din regiune să listăm, de exemplu, companii românești sau fonduri de investiții românești în Polonia, simultan cu Marea Britanie – London Stock Exchange, de ce nu?  Vine capitalul lor la noi, noi îl investim, creăm dividende și așa poți să crești și să te dezvolți.